ÁGORA. ULTIMOS NUMEROS DISPONIBLES EN DIGITAL

martes, 30 de mayo de 2023

Equivalencias. Pessoa y Quevedo traducidos por Dinu Flămând. Ágora-Papeles de Arte Gramático. N. 19. Nueva Colección. Avance Número de verano / Per-versiones / Mayo 2023


                                                                 Lisboa Madrid Transilvania 

                                (Torre de Belem. Lisboa. Portada de Ágora-Papeles de Arte Gramático N.19)

 

 

PER-VERSIONES

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            

EQUIVALENCIAS. PESSOA Y QUEVEDO TRADUCIDOS POR DINU FLAMAND

 

La vocación de esta sección de la revista Ágora-Papeles de Arte Gramático es la de celebrar las palabras en sus idas y vueltas por diferentes idiomas. En esta ocasión, el gran poeta rumano Dinu Flămând traduce a su lengua rumana tres poemas de Fernando Pessoa, en portugués en el original, y un soneto del genial Francisco de Quevedo, en español. Borges afirmaba que, para él, toda la literatura se podría resumir en la obra de Quevedo. Pessoa es, sin duda, uno de los poetas imprescindibles del siglo XX, y posiblemente ya un clásico universal como don Francisco. Sea este trabajo de Dinu Flămând y la presencia de Fernando Pessoa un homenaje también al “traductor” en alusión al oficio de este último de traductor o, como modestamente se denominaba: “corresponsal extranjero de casas comerciales”.

 

 

FERNANDO PESSOA

     (Portugalia, 1988-1935)

 


                    
 


                              

 

 

 

 

 

 

 

                                MAR PORTUGUÊS

Ó mar salgado, quanto do teu sal
São lágrimas de Portugal!
Por te cruzarmos, quantas mães choraram,
Quantos filhos em vão rezaram!
Quantas noivas ficaram por casar
Para que fosses nosso, ó mar!

Valeu a pena? Tudo vale a pena
Se a alma não é pequena.
Quem quer passar além do Bojador
Tem que passar além da dor.
Deus ao mar o perigo e o abismo deu,
Mas nele é que espelhou o céu.

 

 

MARE PORTUGHEZĂ

 

Mare sărată, câtă sare-ți iei

Din lacrimile Portugaliei!

Că te-am brăzdat, vai, câte mame-au plâns

Și câți din fiii tăi în van s-au stins !

Logodnice rămas-au nenuntite

Ca tu să fii a noastră, mare, câte!

 

Degeaba să fi fost? E cu folos

Dacă și sufletul e inimos.

Căci cel trecut de capul Bojador

Lasă în urmă și dureri și dor.

Domnul cu marea lui ne prigonește,

Dar cerul tot în ea și-l oglindește.

 

 

 

AUTOPSICOGRAFIA

O poeta é um fingidor.
Finge tão completamente
Que chega a fingir que é dor
A dor que deveras sente.

E os que lêem o que escreve,
Na dor lida sentem bem,
Não as duas que ele teve,
Mas só a que eles não têm.

E assim nas calhas da roda
Gira, a entreter a razão,
Esse comboio de corda
Que se chama o coração.

 

 

AUTOPSIHOGRAFIE

 

Un poet e-un imaginator.

El le-nchipuie pe toate cele

Până-şi face o închipuire

Chiar şi din reala lui durere.

 

Cei care se-apleacă să-l citească

Simt ca pe-o durere conţinută

Nicidecum ambele lui dureri

Ci doar pe a lor, dar neavută.

 

Iată cum, pe-o şină circulară,

Ca un stimul pentru raţiune

Se roteşte trenul tras c-o sfoară

Căruia chiar inimă îi spune.

 

 

ULISSES

 

O mito é o nada que é tudo.

O mesmo sol que abre os céus

É um mito brilhante e mudo —

O corpo morto de Deus,

Vivo e desnudo.

 

Este, que aqui aportou,

Foi por não ser existindo.

Sem existir nos bastou.

Por não ter vindo foi vindo

E nos criou.

 

Assim a lenda se escorre

A entrar na realidade,

E a fecundá-la decorre.

Em baixo, a vida, metade

De nada, morre.

 



ULISE

 

Um mit este nimicul implicat

În totul. Soare mut și luminos,

El însuși mit pe cer împurpurat -

Răpusul trup al lui Christos,

Viu și despuiat.

 

Iar cel care aici a acostat,

Și fără să existe-a fost de-ajuns.

Neexistând el ne-a întemeiat.

Dar fiindcă n-a venit, el a ajuns

Și ne-a creat.

 

Astfel, legenda curge în tăcere

Cțnd de realitate-i absorbită.

Și, fecundând-o, prinde ea putere.

Mai jos, viața, înjumătățită,

Inconsistentă, piere.

 

Traducción del original portugués al rumano: Dinu Flămând



                           

Francisco de Quevedo  

(Spania, 1580-1645)


                    









Salmo XXVI

 

Después de tantos ratos mal gastados,

tantas obscuras noches mal dormidas;

después de tantas quejas repetidas,

tantos suspiros tristes derramados;


Después de tantos gustos mal logrados

y tantas Justas penas merecidas;

después de tantas lágrimas perdidas

y tantos pasos sin concierto dados,


Sólo se queda entre las manos mías

de un engaño tan vil conocimiento,

acompañado de esperanzas frías.


Y vengo a conocer que en el contento

del mundo, compra el Alma en tales días,

con gran trabajo, su arrepentimiento.

 

 

Psalmul XXVI


După atâtea clipe-nveninate,

şi-atâtea nopţi obscure nedormite,

şi după atâtea plângeri risipite,

şi-atâtea vagi suspine-mprăştiate;

 

Şi de plăceri mai mult neconsumate,

dar şi de-obide juste resimţite,

şi după atâtea lacrime pierdute,

şi-atâţia paşi cu multe-ocoluri date,

 

Iată că îmi rămâne între deşte

doar amăgirea care nu pricepe

şi numai reci speranţe ca nădejde;

 

şi înţeleg c-atuncea când Fiinţa

de lume să se bucure începe

cu multă trudă-şi cumpără căinţa.

 

 

Traducción del original español al rumano: Dinu Flămând

 

 

Dinu Flămând (nacido en 1947, en la aldea Susenii Bârgaului, en el norte de Transilvania, Rumania) ha publicado en portugués (abril de 2023) Cadeira à janela, con traducción de Corneliu Popa. También en portugués: Sombras e falésias (2017), con prólogo del gran escritor António Lobo Antunes. En Brasil, fue editada una antología de su obra, traducida a la lengua lusa: Intimidade distante.                      

El propio poeta rumano ha traducido a poetas españoles, como Antonio Gamoneda, Francisco de Quevedo. Y ha sido traducido al español.  Entre otros libros: El frío intermediario en 2016 (en versión al castellano de Omar Lara). Hay una antología en español de su poesía: En la cuerda de tender (Linteo, 2012), con traducción de Catalina Iliescu, y Primavera en Praga (Visor, 2021), antología bilingüe, también traducida al español por Catalina Iliescu.                                                                                                     

Ha recibido en México el Premio Nuevo Siglo de Oro, del Círculo de Poesía, en febrero de 2023, entregado por los poetas Mario Bojórquez y Alí Calderón. Según hace constar la página de Círculo de Poesía: “Ese premio es un reconocimiento desde la lengua española a las aportaciones de un poeta a la poesía del mundo; en anteriores años lo han merecido poetas como Sujata Bhatt, Paul Muldoon, Duo Duo, Abdellatif Laâbi, Ko Un y Eduardo Lizalde. Dinu Flămând, conocido y publicado en el mundo hispano, pero también en Francia, Italia, Alemania, Portugal, República Checa, Grecia, entre otros países europeos, mereció en 2022 el Premio Mihai Eminescu”.

 

 

                                                                            Portada de "Cadeira à Janela". Dinu Flămând

                                                                                Más información:

                                     https://www.guerraepaz.pt/produto/cadeira-a-janela/

 

 

REVISTA ÁGORA PAPELES DE ARTE GRAMÁTICO. N. 19 / PER-VERSIONES

 

No hay comentarios:

Publicar un comentario