TRES POEMAS DE GEORGE NINA ELIAN
[1]
DE LA FAZ DE QUÉ TIERRA
la poesía
es la felicidad
que se encuentra en la vecindad de la muerte
la vida: una mariposa que sueña
en una
palma cerrada
oscurece,
y no sé de la faz de qué tierra
se están borrando mis huellas
DE PE CARE PĂMÂNT
poezia
e fericirea
din vecinătatea morții
viața — un fluture visând
într-o
palmă închisă
se-ntunecă
și nu știu de pe care pământ
mi se șterg urmele
*
[2]
EVENING STORY
si me preguntas qué hice esta noche,
responderé: sí, querida,
vagué por la ciudad sin preocupaciones, tal como
hace casi cuarenta años, cuando
salí de casa por primera vez y
me afeité (también por primera vez)
en una habitación del segundo piso del
hotel «tranzit» (¡qué nombre tan fatídico!).
tenía dieciséis años y era el hombre
más rico del mundo, porque, aparte de
esos dieciséis años, no tenía nada más:
solo inmortalidad
EVENING STORY
de-ai să mă-ntrebi ce-am făcut astă-
seară, am să-ți răspund: da, draga mea,
am golănit prin oraș fără să-mi pese, ca
acum aproape patruzeci de ani, când am
plecat pentru prima oară de-acasă și
m-am bărbierit (tot pentru prima oară)
într-o cameră de la etajul al doilea al
hotelului „tranzit” (ce nume predestinat!).
aveam șaișpe ani și eram cel mai bogat
om din lume, fiindcă, în afara celor
șaișpe ani, nu mai aveam nimic:
doar nemurirea
*
[3]
VIAJE INICIÁTICO
hoy voy a salir...
o mejor dicho, quería hacerlo
pues aquí no hay calle,
solo el tiempo implacable:
el frío se nos está filtrando en el cerebro
nuestros rostros se asemejan a la tierra,
y la tierra está hecha de nuestros rostros
(amoratados por la sangre y la escarcha)
que aplastamos bajo las suelas,
imaginando que caminamos por una calle
al atardecer, rezando en silencio:
¡libra, oh Señor, también esta sangre...
tan solitaria y errante!
felices de que nadie
nos pregunte nada
CĂLĂTORIE INIȚIATICĂ
azi voi ieși pe stradă
adică voiam
fiindcă aici nu e nicio stradă
e doar timp nemilos:
ne intră frigul în creieri
avem fețele ca pământul
iar pământul e făcut din fețele noastre
(roșii-vineții de sânge și ger)
pe care le zdrobim sub tălpi
închipuindu-ne că ne plimbăm în amurg
pe o stradă, rugându-ne mut:
izbăvește, Doamne, și acest sânge
preasingur și rătăcitor!
fericiți că nimeni
nu ne-ntreabă nimic
George Nina Elian
Original en rumano.
Traducción al español del propio autor.
Geoge Nina Elian (nombre real: Costel Drejoi) nació el 13 de noviembre de 1964 en la ciudad de Slatina (Rumania). Es poeta y traductor. Debutó en 1985, con versos, en la revista "Cronica" de Iași.
Autor de diez libros, ocho de los cuales son poemas: Lumina ca singurătate (La luz como soledad) — 2013; Ninsoarea se întorsese în cer... (La nieve había vuelto al cielo...) — 2016; Fericirea din vecinătatea morții (Felicidad en la vecindad de la muerte) — 2018; Timpul din afara ceasurilor (El tiempo fuera de los relojes) — 2020; Verdele ceai al miezului de noapte. Scrisori de dragoste (Té verde de medianoche. Cartas de amor) — 2021; Nimic altceva (Nada más) — 2022; Grația cu care moare o frunză (La gracia con la que muere una hoja) — 2023; Aici, adică altundeva/ Adrenocrom 666 (Aquí, es decir, en otro lugar/ Adrenocromo 666) -- 2025.
Volúmenes de poesía traducidos: Silvina Vuckovic, A iubi și a dărui suflet — 2015; Cleopatra Lorințiu, El paisaje en el que falto/ Peisajul din care lipesc (edición bilingüe rumano-español) — 2017; Alexandru Cristian Miloș, Universul în mâini/ L'universo nelle mani (edición bilingüe rumano-italiano, en colaboración con Norica Isac) — 2019; Fernando Maroja, Venus din Milo în Ferentari/ Vênus de Milo em Ferentari (edición bilingüe rumano-portugués) — 2023.
Colaboró en la compilación de la antología El canon abierto. Última poesía en español (1970-1985), publicada por la Editorial Visor, bajo el amparo de la Asociación Colegial de Escritores de Andalucía (2015).
Presente en varias revistas y antologías de poesía en Rumanía y en el extranjero (México, España, Italia, Bulgaria, Argentina, Brasil, Chile, Albania, Portugal, Serbia, Francia, Bélgica, Grecia, Perú).
